Povestea retrocedărilor este lungă și complicată. Aici veți găsi un scurt istoric, compilat din diverse articole din presă, care au fost scrise pe această temă, toate disponibile public.
Citatele luate din presă sunt pentru informare și corespund autorilor respectivi. Ele nu reprezintă în mod necesar opiniile noastre. Ne-am străduit să ne asigurăm că nu există erori factuale și să verificăm, acolo unde este posibil, orice informație din mai multe surse disponibile public citate fie direct în articol, însă dacă am omis ceva, vă rugăm să anunțați redactori.
1903
Un arendaș de origine bulgară Ivan Grueff câştigă la o licitaţie moşia Dudeşti-Cioplea
Ivan Grueff a avut o fiică, Nadejda, care s-a căsătorit cu Grigore Romalo, fiul medicului Eduard Romalo. În 1923, cei doi devin părinți. Fiul lor, Dan Romalo, devine mostenitorul legal al bunicului său
1921
1921, reforma agrară duce la exproprierea a circa 2.133 hectare din moșia Dudești-Cioplea, cu plata despăgubirilor către fostul proprietar. Greuff rămâne cu circa 767 de hectare
“La pagina 146, poziția 214 putem citi „Idem moșia Dudești Cioplea, prop I.B. Grueff, com. Dudești Cioplea .” Înțelegem din primele pagini ale documentului (foto 3) că „idem” se referă la „lucrări referitor la exproprierea” moșiei lui Grueff.”
Sursa: Nr Inventar 803 Nr Fod 396 Directia generala a arhivelor statelor. Directia Arhivelor centrale. Serviciul Arhive Economice Centrale. Fond: Ministerul Agriculturii si domeniilor. Reforma Agrara din 1921. Vol. XV Inventar 1919 – 1949. Citat si pe pagina de FB lui Negoita
1945
1945, alte două suprafețe, de 183 de hectare și 214 hectare, sunt expropriate familiei, conform unei alte legi de reformă agrară.
1945 Malaxa spune clar ca Boian si Eliza detineau terenurile arendate de Malaxa pana la Reforma Agrara 1945
1962
Loturi extravilane scoase din CAP Dudesti după 1962 pentru construirea cartierelor Titan Balta Alba
1998
Hotărârea de Consiliu General din 1998, care a dispus atribuirea în folosință gratuită a terenului, pentru 49 de ani, către Consiliul Local Sector 3.
Potrivit cererii, Primarul General a ”nesocotit” Hotărârea de Consiliu General din 1998, care a dispus atribuirea în folosiță gratuită a terenului, pentru 49 de ani, către Consiliul Local Sector 3.
Sursa: Ivanov, C. (2022) ‘Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul pentru cele 11 hectare retrocedate în Parcul IOR / În 10 ani de procese, primăria nu a putut demonstra că acolo este parc’. Hotnews, 21 octombrie.
Sursa: Dosar 16639/3/2013 Romania Curtea de Apel Bucuresti. Sedinta publica din data de 22.09.2021.
2000
1999 – approx 2004. Eugen Pleșca (primar sector 3 2000-2004) anunța si pune la punct un parteneriat public privat pentru un proiect pentru a construi o dezvoltare cu utilizare mixtă (blocuri, commercial) pe terenul de 11ha din IOR.
Eugen Pleșca voia China Town în Parcul IOR. Dar să ne întoarcem puțin în mandatul de primar al fostului maior de Securitate Eugen Pleșca, propulsat în această funcție de partidul edilului de acum, Robert Negoiță, și care a părăsit Primăria după ce a fost învins, în 2004, de Liviu Negoiță.
La acea vreme Eugen Pleșca anunța cu mare pompă că a încheiat un parteneriat public-privat cu niște investitori chinezi. Aceștia ar fi urmat că construiască exact în această porțiune din Parcul IOR un fel de China Town, cu bâlciuri și lampioane, iar în partea dinspre Bulevardul Nicolae Grigorescu trebuia să fie înălțate mai multe blocuri turn. Atenție, la acea vreme tot Parcul IOR era în proprietatea Primăriei, retrocedarea nu avusese încă loc!
În cele din urmă, Eugen Pleșca a fost nevoit să renunțe la proiectul său grandios, după ce s-a confruntat cu o opoziție fermă a locuitorilor cartierului, a ONG-urilor de mediu, dar și a presei, care pur și simplu l-a pus la zid.
Sursa: Barbulescu, A. (2018) ‘Cum arată Parcul IOR și Parcul Brâncuși, unde Robert Negoiță vrea să facă ce n-a reușit Eugen Pleșca’ Ceatateanul, 22 septembrie.
Proiectul început în 1999 de Sorin Paliga, preluat de Eugen Pleșca (PSD), este asumat de Robert Negoiță.
Rechinii imobiliari pun buldozerele pe o suprafață de peste 112.000 mp.
Robert Negoiță, Ștefan Dumitrașcu (arhitectul PMB, fost arhitect șef al sectorului 3), Marius Mihăiță (secretarul Consiliului Local sectorul 3) și Gabriela Firea sunt autorii acestui plan diabolic de a distruge orice fărâmă de spațiu verde în București.
Postare FB pe pagina Societatea Civilă Sectorul 3 din februarie 3 2019. “Negoiță și rechinii imobiliari distrug Parcul IOR.” Include si un film cu randarea 3d a presupusei dezvoltare.
2001
8.2.2001 Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 intra în vigoare
In 2001, Dan Romalo începe să-și revendice terenurile familiei în instanță si solicită ”toate terenurile libere din sectorul 3 al Capitalei”.
23.08.2001 Prin HCGMB nr. 141/05.07.2001 şi nr. 160/23.08.2001, parcurile Al. I. Cuza şi Titan au fost transmise în administrarea Consiliului Local Sector 3 prin Hotărârea 46/18.10.2001.
2004
26.11.2004 Dispozitia 3544 restitutie către ROMALO EDUARD IOAN DAN teren de 82,229 m2 in Bucuresti pe Bdul. Liviu Rebreanu în baza Notificării înregistrate sub nr.3354/2001 de Primar General Traian Băsescu (2000 – 2004)
26.11.2004. Traian Basescu (Primar General 2000 – 2004) semneaza dispozitia de primar general nr 3544/26.11.2004, prin care restituie in natura 8.2 ha din strada Liviu Rebreanu nr 4 unde era fosta Baza Sportiva Spartac
„O minciuna ordinara (…). Intr-adevar, eu am emis dispozitia de primar general numarul 3544 in 26.11.2004. Prin aceasta dispozitie se restituiau 8,2 ha de teren in strada Liviu Rebreanu nr. 4, care, este adevarat, este aproape de Parcul IOR. Baza sportiva Spartac a fost acolo. Proprietar este familia Romalo care a detinut aproape intreaga suprafata a sectorului trei, pana in 1945. Aceasta decizie de primar general a fost atacata (…) prin dosarul nr. 38489 de catre Stoleru Grup SRL. De asemenea, prin dosarul 11054 din 2005, celalalt este din 2006…, dispozitia de primar a fost atacata de catre Clubul Spartac Bucuresti. Dispozitia nu a fost infirmata de instanta, deci cei care au atacat-o au pierdut, este valabila si arata o restituire corecta”, a explicat Basescu, la sediul PMP.
Agerpress (2015). Basescu despre afirmatia ca ar fi restituit terenuri in Parcul IOR: O minciuna. Ziar mm, octobrie 8.
20.08.2004 Dan Romalo cedează o parte din drepturile litigioase unei alte pensionare, Maria Cocoru, cu vreo zece ani mai tânără decât el.
”Dovada calității de moștenitor se face de beneficiara dispozițiilor (Maria Cocoru, n.r.), printr-o suită de certificate de moștenitor care atestă transmiterea dreptului de proprietate de la dl. Grueff, până în prezent la dl. Romalo Eduard Ioan Dan, de la care aceasta a preluat toate drepturile și obligațiile ce îi reveneau în dosarul de revendicare nr…aflat în evidențele Primăriei Municipiului București, în baza contractului de cesiune autentificat sub nr. …/20.08.2004”, se arată în motivarea Curții de Apel București”.
Prin documentul notarial, Dan Romalo îi cedează Mariei Cocoru, ”definitiv și irevocabil”, toate terenurile aflate pe fosta moșie Dudești-Cioplea și care, la acea vreme, se aflau în patrimoniul Primăriei Municipiului București, cu doar câteva excepții: imobilele din Liviu Rebreanu 4 și Ilioara 15, 16 și 16A.
Coltuc, D (2022) ‘Istoria completă a mutilării parcului IOR. Ce se întâmplă cu cele 12 hectare retrocedate: precedentul ParkLake Mall’, FANATIK, 17 octombrie.
Se susține că, de fapt, Maria Cocoru acționează în interesul lui Petrică Băjenaru
“Suprafața de teren aflată în discuție a ajuns în posesia lui Petrică Băjenaru în anul 2005, dar prin intermediar. Iar intermediarul este chiar… mătușa de 80 de ani a omului de afaceri, Maria Cocoru. Mai mult, pe 9 ianuarie 2018, Maria Cocoru a obținut trei certificate de urbanism pentru împrejmuirea terenului.
Petrică Băjenaru ar fi fost implicat și în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Şi asta nu e de mirare din moment ce ar deţine 12 hectare din Parcul Titan. În plus, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar vrea 25 de milioane de euro.
Ei bine, acest Petrică Băjenaru a deţinut, alături de un important funcționar public de la o primărie de sector – alt ”descurcăreț” atunci când este vorba despre terenuri -, prin sora acestuia (Niculina Tatarici), și 25 de terenuri din Floreasca.
Dar marea bombă abia acum vine. Conform surselor DAS, categoria A, ale CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, Petrică Băjenaru (80%) şi funcționarul amintit mai sus (20%) sunt asociaţi în megaretrocedarea moşiei Cioplea-Dudeşti, reprezentând nu mai puțin de 420 de hectare. Drepturile au fost cumpărate de Băjenaru prin funcționarul respectiv, la acea vreme şeful Comisiei privind Legea 18, de la descendenţii familiei Romalo.
Potrivit surselor noastre, Băjenaru „l-a ars” pe asociatul lui de 20%, dar i-a dat surorii acestuia şi soţului ei, Niculina şi Nicu Tatarici, câteva terenuri. Şi cum toate acestea trebuiau să poarte un nume, Petrică Băjenaru a făcut totul prin intermediul aceleiași Maria Cocoru, nimeni alta decât… mătuşa lui de la Vidra! Iar o dovadă în plus că Petrică nu îşi uită mătuşa pe care o bagă la înaintare este şi faptul că maşinile sale sunt văzute frecvent în faţa casei Mariei Cocoru.”
Sursa: Lisandru, C. (2019) ‘Unul dintre ”greii” retrocedărilor din românia pare la un pas de sinucidere… tocmai a pierdut aprox. 100.000.000 €!’ Cancan. 17 noiembrie.
2005
25.10.2005 Conform Planului Urbanistic General valabil în anul 2005, terenul care face obiectul dosarului de față este situat în zona CB3 – destinată construcțiilor
Retrocedare a celor 12 hectare din parcul IOR de către Primar General Adrian Videanu (2004–2008) prin Dispoziţiile Primarului General nr. 4333/2005 şi 4334 /2005,
“Potrivit Primăriei Sectorului 3, prin Dispoziţiile Primarului General nr. 4333/2005 şi 4334 /2005, au fost restituite suprafeţele de 11,2399 de hectare, respectiv 1,0127 de hectare din suprafaţa Parcului Al. Ioan Cuza, la care se adaugă şi suprafaţa de 0,84 hectare aferentă bisericii din parc.
Primăria locală a explicat, printr-un răspuns la o solicitare făcută de adevarul.ro, care a fost tot istoricul acestei suprafeţe.
”Prin HCGMB nr. 141/05.07.2001 şi nr. 160/23.08.2001, parcurile Al. I. Cuza şi Titan au fost transmise în administrarea Consiliului Local Sector 3 prin Hotărârea 46/18.10.2001. Până în anul 2005, instituţia noastră a administrat Parcul Al. I. Cuza în întregul său, inclusiv terenul ce face obiectul informării. Din anul 2005, prin Dispoziţiile Primarului General nr. 4333/2005 şi 4334 /2005, au fost restituite suprafeţele de 11,2399 ha, respectiv 1,0127 ha din suprafaţa Parcului Al. I. Cuza, la care se adaugă şi suprafaţa de 0,84 ha aferentă bisericii din parc. Din acel moment, terenul retrocedat în suprafaţă de 12,28 ha din vecinătatea parcului Al. I. Cuza a căpătat un aspect neîngrijit, chiar abandonat, constituind un permanent subiect de discuţie cu cetăţenii sectorului 3, care îşi petrec timpul liber în parcuri”, se arată în răspunsul primăriei locale. “
Sursa: Ungureanu, I. and Răduţă, C. (2013) ‘Un sfert din parcul IOR, retrocedat de Adriean Videanu. Primăria Sectorului 3 dă vina pe Primăria Capitalei pentru o decizie luată în 2005’, Adevărul, 4 aprilie.
2012
Primăria Sectorului 3 a atacat, în 2012, titlul de proprietate şi punerea în posesie pentru cele circa 11 hectare (112.339,19 mp, lotul 71) retrocedate în Parcul IOR.
2013
12.04.2013 Protest: locuitorii nu vor ca zona de parc retrocedată să fie transformată în şantier. (N.r. primul protest care a putut fi găsit în stiri online)
La protest a luat parte şi Bogdan Brătianu, unul dintre consilierii locali de la Primăria Sectorului 3, care spune că nu deţine foarte multe informaţii despre proiectul ce urmează să fie dezvoltat pe suprafaţa zonei retrocedate.
Consilierul PNL povesteşte că nu ştie ce fel de construcţie va fi ridicată în zona retrocedată din parcul IOR, dar ştie clar că „ceva” se va construi. Este însă optimist şi declară că zarurile aruncate de Primăria Generală pot fi întoarse, dacă autorităţile şi locuitorii din sectorul 3 îşi doresc cu putere acest lucru.
Cât despre instalarea pancartelor cu inscripţia „zonă retrocedată” , acesta spune că au fost amplasate abia acum pentru a aduce în atenţia opiniei publice problematica retrocedării din parcul IOR. Faptul că Primăria Generală a fost acţionată în instanţă de Primăria Sectorului 3, poate fi explicat simplu : „Încercăm toate căile de atac pentru a rezolva problema” , a completat Bogdan Brătianu.
Partea de parc retrocedată Mariei Cocoru nu mai este clasificată ca fiind zonă verde de peste 20 de ani, deoarece „acolo trebuiau să fie construite mai multe clădiri administrative ale Primăriei, care din diverse motive nu au mai fost ridicate”.
Sursa: Raduta, C. 2013. ‘FOTOGALERIE Protest în IOR: locuitorii nu vor ca zona de parc retrocedată să fie transformată în şantier’. Adevarul, 13 aprilie.
2015
Dan Romalo instrineaza terenul de 8ha, fosta baza sportiva Spartac in zona ParkLake de azi, care este vandut catre o companie britanică pentru o suma mult mai mare. Ulterior, Dan Romalo mărturisește într-o emisiune TV că a fost “un pion” în aceasta afacere.
Dan Romalo intră în posesia terenului, însă după doar câteva luni, în ianuarie 2015, îl înstrăinează către un anume Sorin T., pentru o sumă derizorie: 465.000 de euro (aproximativ 5,5 euro/mp).
În același an, terenul este revândut către o companie britanică, pentru suma de 53 milioane euro. Astăzi, la adresa respectivă găsim centrul comercial ParkLake, inaugurat oficial în anul 2016, cu o investiție totală de peste 180 de milioane de euro. Aproape o treime din această sumă a intrat în buzunarul ”băieților deștepți din imobiliare”.
Dan Romalo: ”Ce puteam să fac cu un parc?”
Ulterior, Dan Romalo a mărturisit la emisiunea lui Mihai Gâdea că a fost ”un pion” în această afacere de sute de milioane și că a semnat un contract de confidențialitate pentru a nu dezvălui detaliile înțelegerii la care a luat parte.
”Nu mai știu cine a proprietarul. Dacă căutați proprietarul, nu sunt eu. A trebuit să mă justific și la DNA, și la Curtea Supremă, și la Inspectoratul de Poliție, au vorbit avocații. Presupunând că mi-ar fi dat înapoi terenul, ce aș fi putut să fac cu el, aș fi putut să întrețin eu un parc? (…) Avocații știau mult mai mult ca mine, aveau nevoie de mine ca pion pentru că aveam dreptul. Hai să lăsăm deoparte cât am primit, destul de mult cât să trăiesc liniștit, să-mi cumpăr o mașină nouă și să finanțez preocupări culturale”, a povestit moștenitorul moșiei la Antena 3.
Sursa: Coltuc, D (2022) ‘Istoria completă a mutilării parcului IOR. Ce se întâmplă cu cele 12 hectare retrocedate: precedentul ParkLake Mall’, FANATIK, 17 octombrie.
2016
02.03.2016 Primăria Sectorului a atacat în 2016 în instanță titlul de proprietate și punerea posesie a celor 12 hectare din Parcul IOR, retrocedate în 2005. Prin Dosarul 16639/3/2013 depus la curtea de apel Sectorului 3 București de Robert negoita contra PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI; MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIN PRIMARUL GENERAL; COCORU MARIA
15.11.2016 Dosarul 16639/3/2013* depus la curtea de apel Sectorului 3 București se cere o expertiză tehnica cu scopul pentru a stabili dacă terenul se afla în timpul retrocedari în Parcul Titan sau dacă era în zona de agrement.
Ora estimata: 09:00
Complet: S3-Completul nr.7
Apel
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Obiectivele expertizei topografice vor fi: 1). – identificarea imobilului teren care a făcut obiectul material al dispoziţiei emise în temeiul Legii nr.10/2001, având nr.4333/18.05.2005; 2). – după stabilirea Planului de Urbanism General în vigoare la data restituirii (18.05.2005, să se verifice includerea sa sau nu în Parcul Titan (sau fostul Parc Balta Albă sau Parcul IOR, actual Parcul Alexandru Cuza); 3). – să se verifice dacă (doar) din punct de vedere faptic, terenul se situa la momentul restituirii, în Parcul Titan (fostul Parc Balta Albă sau Parcul IOR); 4). – să se indice regimul tehnico – economic al lucrărilor care puteau fi executate la data restituirii, pe teren, conform Planului de Urbanism General atunci în vigoare; 5). – să se verifice dacă imobilul litigios constituie obiectul material al HCGMB nr.95/1998; 6). – să se verifice dacă potrivit cadastrului general al Municipiului Bucureşti realizat între anii 1985 – 1986, imobilul în litigiu reprezintă o secţiune din Parcul Titan (fost Balta Albă sau IOR, actual Alexandru Ioan Cuza), la data restituirii; 7). – să se identifice cadastrul general în vigoare al Municipiului Bucureşti, la data restituirii şi să se verifice dacă imobilul era o secţiune din acelaşi parc, în raport de acest cadastru, la aceeaşi dată; 8). – să se verifice situaţia actuală a terenului, respectiv dacă potrivit cadastrului actual şi Planului de Urbanism General în vigoare, el se include total sau parţial în Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost Titan, Balta Albă sau IOR), dacă pe el sunt amenajări de utilitate publică de interes local (al subdiviziunii administrative sector 3), dacă este amenajat ca zonă de agrement şi datele edificării acestor eventuale amenajări identificate; 9). – să se stabilească dacă terenul restituit era amenajat la data restituirii – 18.05.2005 – ca zonă de agrement ori dacă pe acesta se găseau la acea dată alte amenajări de utilitate publică de interes local (al subdiviziunii administrativ teritoriale, respectiv sector 3); 10). – dacă aspectele constatate au legătură cu atribuţiile legale ale Primarului Sector 3 prevăzute de Legea nr.215/2001. Expertul va avea în vedere constatările din teren, orice document oficial pe care îl apreciază incident cauzei (sens în care se pune în vedere apelantei dar şi intimaţilor persoane juridice, precum şi altor instituţii publice cu atribuţii în domeniu, să asigure accesul expertului la evidenţele şi arhiva lor, necesare dumnealui), actele şi lucrările dosarului prezent. Respinge celelalte obiective propuse. Cu recurs o dată cu fondul Pronunţată în şedinţa publică azi, 15.11.2016 – MH – SR
Document: Încheiere de şedinţă 15.11.2016
Sursa: Curtea de apel București Dosar 16639/3/2013* sedinta 15.11.2016
2018
08.2018 Primăria Sectorului 3 a întocmit și lansat in dezbatere publica un nou proiect de PUZ, care a fost adoptat pe 31 ianuarie [2019] de Consiliul General al Municipiului București. Terenul cu zona Retrocedata este trecut cu încadrarea CB (zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă supramunicipală şi municipală – insemnand și fără limita de inaltime și pe max. 70% din teren). Primarul Sectorului 3 Negoita susține că ar vrea să fie trecut în zona V1 (spatiu verde) dar risca proces de instanță pentru ca acest spatiu este privat. Indiferent de clasare in PUZ, potrivit OUG 195/2005, cele 12 hectare din Parcul IOR sunt spaţiu verde amenajat şi nu se poate construi acolo.
Inca de la inceput, documentul a ridicat mari semne de întrebare și a starnit revolta multor bucuresteni, în condițiile în care stabilea ca se pot construi clădiri cu amprenta mare la sol inclusiv pe spații verzi pe care locuitorii Capitalei le frecventează și le apreciaza. Printre aceste spații se numără și o suprafata de 12 hectare din fostul parc IOR, actualmente Alexandru Ioan Cuza.
Sursa: Kolbay, G. (2019) ‘Parcul IOR ar putea fi sufocat de blocuri, in urmatorii ani. Iata cum poate fi salvata una dintre putinele zone verzi ale Capitalei’. Ziare.com. 4 februarie.
“Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a precizat că suprafaţa respectivă, deşi face parte dintr-un parc, nu figurează în planurile de urbanism ca zonă verde, ci are încadrarea CB (zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă supramunicipală şi municipală). El a adăugat că, în cazul în care încadrarea terenului va fi schimbată în noul PUZ, există riscul ca proprietarii să dea primăria în judecată.
„Am analizat această variantă de a aduce cele 12 hectare retrocedate în 2005 de către primarul general Adriean Videanu – pentru care noi suntem în proces, proces în care Primăria Sector 3 a atacat titlul de proprietate şi punerea în posesie – am avut această iniţiativă şi am vorbit cu cei de la Universitatea de Urbanism, pentru că am vrut să îl trecem în V (spaţiu verde – n.r.). El astăzi nu este în V, ci în CB, adică cea mai înaltă zonă de urbanitate, fără limită de înălţime. Noi am intenţionat să îl ducem în V1, numai că riscăm proces în instanţă pe tema asta, atâta vreme cât este teren privat acela. Credeţi-mă că mi-au făcut procese mie personal ăştia care gestionează averea doamnei Cocoru, pentru că le-am făcut procese în instanţă pe proprietăţile dânşilor şi – vezi Doamne! – ei n-au putut să construiască şi să dezvolte business-uri pe terenurile dânşilor„, a declarat primarul.
„Este un teren privat”
Deputatul independent Nicuşor Dan a atras atenţia asupra faptului că d privind protecţia mediului protejează spaţiile verzi existente de fapt, nu doar pe cele înscrise ca atare în reglementările de urbanism.
„Acolo este un spaţiu verde existent de fapt, care provine dintr-un fost parc. Nimeni nu vă poate învinovăţi dacă consemnaţi această situaţie de fapt în PUZ Sector 3. Şi dacă vă atacă cineva în instanţă, să vă apere Salvaţi Bucureştiul, pentru că am mai câştigat speță de genul acesta„, a spus el.
Simona Aldea, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bucureşti, a confirmat faptul că, potrivit OUG 195/2005, cele 12 hectare din Parcul IOR sunt spaţiu verde amenajat şi nu se poate construi acolo.
„Este un teren privat. Eu nu spuneam să fie trecut în V (spaţiu verde – n.r). Trebuie doar, aşa cum este – ca să nu rişte niciun proces – să rămână CB. Doar în certificatele de urbanism, dacă va dori cineva să construiască acolo, este suficient să se specifice că e spaţiu verde amenajat şi atunci nu se poate da nici acord de mediu, nici autorizaţia de construire„, a precizat ea.”
Constantin, F (2018) ‘Parc IOR, protest. Ce se va întâmpla cu spațiul verde’ DC News, 13 noiembrie.
17.11.2018 Protes cetetanesc, cerand includerea zonei in registrul spatiilor verzi, acesta fiind amenajat ca parc încă din vremea regimului comunist, din anul 1967. Se inchide cu gard intrarea dinspre metrou
2019
31.01.2019 Noul PUZ a fost adoptat (vezi 08.2018)
“In conditiile in care primarul Sectorului 3, Robert Negoita, a declarat in repetate randuri ca si-ar dori ca aceste 12 hectare sa isi pastreze functia actuala – aceea de spatiu de relaxare pentru bucuresteni – ne-am fi asteptat ca suprafata sa fie trecuta in noul PUZ ca spatiu verde. Din pacate, nu s-a intamplat asa.
In schimb, suprafata este trecuta in PUZ – la fel ca si in PUG adoptat in urma cu 18 ani – nu ca zona verde cu acces nelimitat (inscrisa cu simbolul V1), ci ca subzona a polilor urbani principali (inscrisa cu simbolul CB3) . Or, din pacate, spre deosebire de zonele V1, in zonele CB3 se poate construi pe scara mare.
Mai exact, cladirile pot ocupa 70% din teren si pot fi inalte de 20 de metri, potrivit mentiunilor din PUZ. Cu alte cuvinte, proprietarul terenului n-ar avea nicio problema sa construiasca acolo un cartier de blocuri sau un complex comercial de mari dimensiuni.
Primaria a sustinut ca nu poate nota suprafata ca spatiu verde, deoarece aceasta este proprietate privata, iar posesorii ar putea considera ca li se ingradesc drepturile si ar putea da institutia in judecata.
Consilierul municipal a mai spus ca USR se pregateste acum sa atace in instanta PUZ-ul adoptat saptamana trecuta, in sedinta Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).”
Sursa: Kolbay, G. (2019) ‘Parcul IOR ar putea fi sufocat de blocuri, in urmatorii ani. Iata cum poate fi salvata una dintre putinele zone verzi ale Capitalei’. Ziare.com. 4 februarie.
21.08.2019 Incendiu puternic. [N.r. Prima știre cu incendiu pe care am putut sa o găsesc pe net)
15.11.2019 Dosarul 16639/3/2013* Curtea de Apel a decis că cele 12 hectare din Parcul Alexandru Ioan Cuza – IOR au fost retrocedate ilegal în 2005 de către Primăria Capitalei, condusă atunci de fostul primar Adriean Videanu, și a anulat hotărârile de Consiliu General prin care s-a decis acest lucru.
Decizie fără precedent a unei instanțe din România. Este pentru prima oară în ultimii 30 de ani când Justiția, ca urmare a unei plângeri făcute de primarul Robert Negoiță, a decis că în cazul celor 12 hectare de teren din Parcul IOR retrocedarea a fost făcută ILEGAL și DESFIINȚEAZĂ dispoziția primarului ADRIEAN VIDEANU din 2005, atunci când Sectorul 3 a fost deposedat de această suprafață de parc, dipoziție despre care JUSTIȚIA afirmă că este lovită de NULITATE ABSOLUTĂ.
Sursa: Comunicat de Presa Primaria Sector 3 15.11.2019 VICTORIE ULUITOARE A PRIMARULUI ROBERT NEGOIȚĂ
2020
13.11.2020 Dosarul 16639/3/2013** Înalta Curte de Casație și Justiție a decis retrimiterea dosarului la Curtea de Apel pentru rejudecare. Apel au făcut proprietarii și, în mod interesant, fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea.
…decizia judecătorilor, prin care se returna comunității ceea ce a fost dintotdeauna a comunității, A FOST CONTESTATĂ DE ÎNSUȘI FOSTUL PRIMAR GENERAL. Ieri, judecătorii Înaltei Curți au admis recursul celor două părți- așa-zișii proprietari și Primăria Generală- și au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel. Nu ne dăm bătuți, vom continua lupta” a scris Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, pe pagina de Facebook.
Și Ana Maria Ciceală, consilier USR, acuză faptul că Gabriela Firea a intervenit în proces de partea proprietarilor în loc să apere interesul bucureștenilo.…..Mafia terenurilor a avut în Gabriela Firea un aliat devotat. Cu mâna ei s-au făcut cele mai grave atentate la adresa spaţiului verde, a bunului şi a banului public. Gabriela Firea a plecat. Din păcate, moştenirea ei toxică rămâne”, a scris Ciceală pe pagina de Facebook.
Sursa: Ivanov, C. (2020). ‘ Înalta Curte de Casație și Justiție a decis retrimiterea dosarului la Curtea de Apel pentru rejudecare. Apel au făcut proprietarii și, în mod interesant, fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea.’ HotNews.ro. 13 Noiembrie.
2021
11.08.2021 Incendiu puternic
13.10.2021 Dosarul 16639/3/2013 se pronunța decizia nr. 1334A in care respinge ca nefondat apelul Primarului S3 impotriva sentitei civile 2217 din 20.12.2013. (pentru mai multe detalii, vezi 20.10.2022)
13.10.2021
Ora estimata: 9:00
Complet: S3-Completul nr.13 Apel
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Ia act că intimata-pârâtă Cocoru Maria şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată, pe cale separată, iar intimatul-pârât Municipiul Bucureşti prin Primarul General nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 13.10.2021. IM/AA
Document: Hotarâre 1334/2021 13.10.2021
Curtea de apel București Dosar 16639/3/2013* sedinta 15.11.2016 Link cu decizia
30.11.2021 instanta (curtea de apel București) anulează definitiv planul urbanistic zonal al primăriei
Nicușor Dan, a aprobat suspendarea cu un an a Planurilor Urbanistice Zonale pentru Sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6. „Este un punct de cotitură în dezvoltarea urbană a Bucureştiului. Ani de zile au prevalat interesul privat şi diferite reţele de interese în faţa interesului public. Am spus şi o repet: urbanismul ultimilor ani a fost o golănie. Prin aceste PUZ-uri de sector, într-o capitală sufocată de poluare, în care copiii au boli respiratorii şi vârstnicii au boli cardio-vasculare generate de această poluare a aerului, urmau să dispară sute de hectare de spaţiu verde, care aveau acest statut de spaţiu verde în Planul Urbanistic General. Bucureştiul pierdea oportunităţi de dezvoltare, cum sunt metroul de suprafaţă, salba de lacuri din nordul Bucureştiului. Este un semnal pentru toţi investitorii de bună credinţă, pentru arhitecţi, pentru constructori că oraşul acesta are nevoie de dezvoltare, iar această dezvoltare trebuie să fie sustenabilă şi mai ales trebuie să fie făcută pentru cetăţean şi nu pentru nişte interese speculative. Este, deci, o victorie a societăţii civile, care reclamă de ani de zile aceste abuzuri urbanistice împotriva unor reţele de interese”, a declarat Nicușor Dan după suspendarea PUZ-urilor.
2022
14.06.2022 Nicusor Dan castiga apelul formulat de Maria Cocoru, în care îi ceruse despăgubiri de 1 milion de lei prin care aceasta solicita constatarea caracterului ilicit al faptelor constând în prezentarea prin mijloace social media, în presa scrisă și audiovizuală a unor afirmații calomnioase și mincinoase, care au adus atingere demnității, onoarei și reputației.
Octogenara latifundiară i-a cerut lui Nicușor Dan despăgubiri de 1 milion de lei. La sfârșitul săptămânii trecute, Nicușor Dan a câștigat apelul formulat de Maria Cocoru, prin care aceasta solicita constatarea caracterului ilicit al faptelor constând în prezentarea prin mijloace social media, în presa scrisă și audiovizuală a unor afirmații calomnioase și mincinoase, care au adus atingere demnității, onoarei și reputației.
Maria Cocoru acuză o ”campanie agresivă” a membrilor USR împotriva ei. Maria Cocoru spune că proprietatea sa a fost ocupată în mod abuziv de Primăria Sectorului 3, care a amenajat un ”așa-zis parc Constantin Brâncuși”, acesta neavând niciodată statutul de parc.
Începând cu anul 2018, când primarul Negoiță a anunțat că urmează să demoleze parcul, pentru a o pune în proprietate pe Maria Cocoru, ”s-a trecut la o campanie extrem de agresivă (cu multe amenințări, distrugerea gardului uneia din proprietăți) ca urmare a inițiativei pârâtului, acesta fiind încă de pe atunci în campanie electorală pentru Primăria Municipiului București”, a mai povestit octogenara.
Sursa: Coltuc, D. (2022)..Nicușor Dan a câștigat procesul de 1 milion de lei cu regina retrocedărilor. Octogenara Maria Cocoru, acuzații grave la adresa primarului. Fanatik, 14 iunie.
6.07.2022 Știre sesizand distrugerea pomilor prin gaurirea lor la baza și introducerea substantelor toxice
O bucată destul de mare din Parcul IOR, care nu se află în administrarea Primăriei Sectorului 3 la acest moment, este distrusă de persoane care își doresc ca pe acest teren să poată fi construit. După cum relatează organizația non-guvernamentală „Străzi pentru Oameni”, copacii aflați în această arie sunt omorâți rând pe rând.
O persoană găurește baza pomilor și introduce substanțe toxice, astfel încât copacii să se usuce. Odată uscați, acești pomi pot fi tăiați legal, printr-un aviz de toaletare/defrișare,
1.08.2022 incendiu
22.08.2022 incendiu
11.09.2022 Cinci incendii de la inceputul anului pana acum
Contactată de PressOne, Secția 12 de Poliție din București confirmă un dosar penal pentru distrugere din culpă, deschis după incendiul din 1 august. „Deocamdată se face cercetarea cu autor necunoscut”,
Pentru Bogdan Mihalache găurile date la baza copacilor, la rădăcină, arată o intenție clară de a face rău arborilor. Prin astfel de găuri se toarnă substanțe toxice pentru plante, de obicei benzină. Copacul poate fi apoi incendiat sau lăsat să se usuce, iar practica nu este nouă în România, precizează specialistul Deltei Văcărești.
Specialistul Deltei Văcărești exclude însă posibilitatea de incendii spontane de vegetație sau cauzate de fulger – „nu suntem în savană” – și remarcă faptul că „numai de vreo doi ani au început să fie incendii”. Doi ani au trecut și de la decizia Înaltei Curți de rejudecare a dosarului privind soarta celor 12 ha de parc.
De practica găuririi copacilor la bază pentru a se usca amintește, pentru PressOne, și Diana Culescu, vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, filiala București Ilfov. Diana Culescu spune că a mai întâlnit acest mod de operare de-a lungul timpului, dar că ce vede acum în Parcul IOR este dincolo de orice limită. „Nu am întâlnit niciodată la anvergura la care s-a întâmplat în IOR.”
Ipoteza uscării copacilor din cauza insectelor sau a secetei e respinsă și de peisagistă, care spune că „niciodată nu se întâmplă totul în același timp, la toate speciile.” Lipsa apei provoacă degradarea arborelui treptat, din vârf în jos, spre coroană și trunchi. Nicio insectă nu atacă toate speciile în același timp, explică Diana Culescu.
Inventarierea arborilor și arbuștilor devine astfel esențială. Teoretic, orice Primărie este obligată să țină o evidență actualizată, digitală. Mai ales că „obiectivul principal al întocmirii Registrului Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti a fost stabilirea indicelui de spaţiu verde total pe cap de locuitor în capitală, aşa cum este menţionată cerinţa Uniunii Europene (…)”
Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În București media reală nu depășește 10 metri pătrați, iar Registrul Verde nu este actualizat din 2011 și arată rudimentar.
Zona retrocedată a Parcului IOR apare în Registrul Verde cu o grafică retrogradă, fără vreo informație relevantă despre flora de acolo.
În mod ironic, Curtea de Conturi arăta în 2014 cum autoritățile locale „au umflat” la raportare indicele până aproape de cerințele europene, luând în calcul și terenurile private verzi.
„Inventarierea arborilor e un proces necesar în orice spațiu verde, dar mai cu seamă în terenurile virane care pot fi supuse unor procese de transformare atât de radicale. Evaluezi ce ai avut acolo și dacă o faci la intervale regulate vezi și cum a evoluat de-a lungul timpului sau ce nu mai ai, după caz. Eco beneficiile sunt bune pentru dialogul cu autoritățile publice. Uite, avem o zonă verde care îți oferă beneficiile astea, care pot fi calculate și în bani. Oferă indirect orașului o sumă de bani”, spune Bogdan Mihalache.
„La noi nu există instrumente cu care să măsori acest lucru, dar dacă am fi avut Registrul Verde acesta ar fi putut să calculeze automat. De exemplu să ne spună cât praf rețin plantele respective. Și asta se traduce în bani pe care nu-i mai dai pe a rezolva problemele medicale ale populației. La noi Registrul e doar o hartă cu niște puncte verzi”, reproșează Diana Culescu.
Am zis că poate o fi o situație singulară și am început să mă uit la toți copacii dinspre zona de intrare la Metrou Titan. Toți aveau una sau mai multe găuri date la baza rădăcinii și toți erau uscați”, își amintește consilierul local USR, Eugen Matei
Dosarul se rejudecă la Curtea de Apel, iar primarul de sector Robert Negoiță se declară un mare susținător al reîntregirii Parcului IOR. Pe Facebook, edilul a vorbit de „băieți deștepți” și de complicități politice. Însă voci din comunitate îl acuză pe primar că ar tolera, în cel mai fericit caz, distrugerea voită a spațiului verde.
PressOne a solicitat Primăriei Sectorului 3 un punct de vedere oficial cu privire la incendiile din Parcul IOR, în special cel din 1 august 2022. Redacția a întrebat și care este, concret statutul perimetrului de 12 ha încadrat ca „proprietate privată”, dar blocat în instanță, ce pârghii au administrația publică și ADP sau când a fost revizuit ultima dată Registrul Verde și în ce măsură există un inventar actual al arborilor și vegetației din zona respectivă.
În zona retrocedată a parcului au început să apară tentative de deschidere a unor afaceri. Comunitatea s-a revoltat și deocamdată acestea sunt sistate.
PressOne a inclus în solicitarea oficială și cereri de clarificare a situației întregului Parc IOR. A întrebat, de asemenea, administrația locală, ce suprafață din administrarea sa este ocupată de terase sau alte afaceri mici la acest moment, ce suprafață a rămas exclusiv spațiu verde sau câți operatori economici își desfășoară în prezent activitatea în parc și ce venituri lunare generează aceștia.
Primăria Sectorului 3 nu a răspuns solicitării PressOne până la ora publicării acestui articol.
Sursa: https://pressone.ro/cine-da-foc-parcului-ior/
20.10.2022 Curtea de apel respinge recursul declarat împotriva deciziei nr. 1334A din 13 octombrie 2021 de Primarul Sectorului 3 din procesul sau contra Maria Cocorul, fiindcă nu a putut demonstra că acolo a făcut amenajările specifice unui parc
Detalii soluţie: Decizia nr.1980 Respinge recursul declarat de reclamantul Primarul Sectorului 3 al Municipiul Bucureşti împotriva deciziei nr. 1334A din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Irevocabilă.
Sursa: Curtea de apel Dosar 16639/3/2013
Pe 20 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Primarului Sectorului 3, anularea unei decizii de retrocedare în natură, semnate în 2005 de fostul primar Adriean Videan, în legătură cu o suprafață de 12,1 hectare din parcul IOR. Potrivit cererii, Primarul General a ”nesocotit” Hotărârea de Consiliu General din 1998, care a dispus atribuirea în folosiță gratuită a terenului, pentru 49 de ani, către Consiliul Local Sector 3. În instanță a fost chemată și Maria Cocoru, beneficiara retrocedării.
[…]
Primăria Sectorului 3 a pierdut în principal procesul de la Curtea de Apel, potrivit motivării instanței, fiindcă nu a putut demonstra că acolo a făcut amenajările specifice unui parc. Asta, deși în imaginile din satelit din 2005, când a fost retrocedat terenul, se văd alei și copaci. Câteva alei sunt vizibile și acum.
Primăria Sectorului 3 nu a putut demonstra că acolo e parc
În cadrul litigiului, Curtea de Apel a dispus efectuarea unei expertize pentru verificarea situației faptice a terenului în discuție, ”expertului solicitându-i-se să verifice dacă din punct de vedere scriptic terenul făcea parte din Parcul Titan, dacă din punct de vedere faptic terenul se situa la momentul restituirii în Parcul Titan, fostul Parc Balta Albă sau Parcul IOR, dacă terenul restituit era amenajat la data restituirii -18.05.2005 – ca zonă de agrement ori dacă pe acesta se găseau la acea dată alte amenajări de utilitate publică de interes local”.
În urma expertizei s-a constatat:
- Conform Planului Urbanistic General valabil în anul 2005, terenul care face obiectul dosarului de față este situat în zona CB3 – destinată construcțiilor;
- Aspectul general al terenului la data efectuării expertizei era al unui teren viran, pe care a crescut vegetație spontană, pomi răzleți, tufe, fără a se evidenția existența unor instalații sau dotări aferente parcurilor;
- Potrivit Regulamentului local de urbanism, terenul în cauză este situat în zona CB3 – poli urbani principali. Această zonă CB3 este destinată executării de construcții cu diverse destinații, pentru care sunt stabilite înălțime maximă, coeficient de utilizare a terenului (CUT) procent de ocupare a terenului (POT), număr de niveluri etc., deci altceva decât zonă verde;
- Terenul restituit la data de 18.05.2005 nu are clădiri, resturi de amenajări, care ar fi existat înainte de 2005.
” În condițiile în care pe terenul ce face obiectul litigiului nu au existat și nu există nici la acest moment surse de gaz, curent electric, apă și canalizare, Curtea consideră că este exclusă amenajarea unei zone de agrement în lipsa iluminatului public, a unor surse de apă potabilă sau a unor surse de apă menajeră pentru irigarea unor pretinse spații verzi și a unor racorduri de canalizare destinate apelor pluviale și unor eventuale toalete publice, ceea ce dovedește o dată în plus că terenul nu a făcut parte din Parcul Titan (sau fostul Parc Balta Albă sau Parcul IOR, actual Parcul Alexandru Ioan Cuza) și nu a fost amenajat ca zonă de agrement la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură”, a reținut instanța.
În procesul intentat încă din 2012, Primăria Sectorului 3 a susținut tot timpul că cele 11 hectare fac parte din domeniul public al municipiului București, fiind supuse unei amenajări destinate deservirii nevoilor publice ale comunității locale, respectiv parc public și zonă de agrement.
[…]
Primăria Capitalei, condusă de Nicușor Dan, a apărat titlul de proprietate dat de Videanu
Primăria Capitalei, în loc să apere spațiul verde, și-a apărat titlul de proprietate dat în 2005 alături de Maria Cocoru, proprietarul terenului, spune Eugen Matei, consilier local Sector 3 din partea USR.
- ”Am fost în sală, în calitate de cetățean, interesat de zona retrocedată a Parcului IOR. Fără să am experiență pe zona asta de contencios, am putut observa că în acești 10 ani, de când se judecă procesul, au fost administrate extrem de prost probele și dovezile.
- Sentimentul meu a fost că interesul public nu a fost protejat în adevăratul sens al cuvântului și multe din documentele care puteau fi contestate nu au fost contestate, nu s-au adus contra-expertize.
- De exemplu, expertiza prin care se constată de către instanță că spațiul verde nu este parc, făcută în 2020, nu fost contestată de Primăria de Sector, nu au fost aduse alte dovezi sau să arate că pe geoportal, pe pozele din satelit, se poate vedea modul în care spațiul respectiv a fost amenajat, nu au depus documentele cadastrale originale în faza de apel.
- La recurs, chiar dacă au fost depuse, au fost respinse. Ce este trist, Primăria Capitalei și proprietarul terenului au mers umăr la umăr, au lucrat împreună, au avut același interes, nu interesul public”, a explicat Eugen Matei.
[…] În lipsa unor căi de atac viabile, Ana Maria Ciceală spune că soluția este exproprierea:
Sursa: Ivanov, C. (2022) ‘Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul pentru cele 11 hectare retrocedate în Parcul IOR / În 10 ani de procese, primăria nu a putut demonstra că acolo este parc’. Hotnews, 21 octombrie.
- „Însă, în lipsa unor instrumente legale cu șanse rezonabile de reușită, cred că a venit vremea să salvăm inima verde a cartierului Titan și să expropriem în baza legii exproprierilor de utilitate publică acest teren.
- lar Robert Negoiță și Primăria Sectorului 3 ar trebui să contribuie cu suma de expropriere, în loc să gireze și să dirijeze companiile Primăriei S3, să înlocuiască borduri anual sau să betoneze zeci de hectare de spații verzi și în genere să irosească banii cetățenilor sectorului 3 în cel mai administrativ greşit mod deja de 10 ani.
- Ca ordin de mărime, la un calcul la prima vedere, suma totala de expropriere ar fi puțin peste 4% din bugetul anual al Primariei Sectorului 3 și mai puțin de o pătrime din bugetul anual de investitii al Sectorului 3.
- Pentru Primăria generală, procentele necesare sunt și mai mici, iar economiile făcute cu stoparea furturilor din banii publici de către Nicuşor Dan și USR, desfiinţarea instituţiilor sugativă înființate de Firea, dizolvarea companiilor municipale etc ar trebui folosiți pentru crearea de păduri urbane și salvarea parcurilor retrocedate de către primarii trecuți”.
Expertiza dispusă de Curtea de Apel București indică faptul că zona respectivă este un teren viran, pe care a crescut vegetație spontană și nu poate fi considerată zonă de agrement, în lipsa unor surse de gaz, curent electric, apă și canalizare.
Parcul care nu a fost parc
Locuitorii din zonă își amintesc faptul că aria respectivă a făcut parte din în parcul IOR (actual Alexandru Ioan Cuza), însă după ce a ajuns în litigiu, aceasta nu a mai fost supusă amenajării, precum restul spațiilor de agrement și au apărut unele indicatoare de ”proprietate privată” (deși zona respectivă nu a fost niciodată împrejmuită). A fost un ”no man’s land”, care s-a degradat în timp și s-a transformat într-o zonă sălbatică.
Este exact ce a constatat expertul Curții de Apel, care a concluzionat că lipsa acestor utilități ”dovedește o dată în plus că terenul nu a făcut parte din Parcul Titan (sau fostul Parc Balta Albă) sau Parcul IOR, (actual Parcul Alexandru Ioan Cuza) și nu a fost amenajat ca zonă de agrement la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură”.
Sursa: Coltuc, D. (2022)..Nicușor Dan a câștigat procesul de 1 milion de lei cu regina retrocedărilor. Octogenara Maria Cocoru, acuzații grave la adresa primarului. Fanatik, 14 iunie. Vedeti si Comunicatul de presa dela Prefectura
2023
31.10.2023 Nicusor Dan anunta ca Poliţia Locale a Capitalei amendeaza cu 35 milioane de euro proprietarului terenului retrocedat din IOR
2024
25.07.2024 Maria Cocoru a decedat în 25 iulie 2024, conform certificatul prezentat in instanta
09.2024 – 01.2025 Începe defrișarea illegala a tututror arborilor din zona retrocedata. Locuitorii din cartier se opun tăierile, sezisează ilegalități, și păzesc arborii, dar autoritățile nu intervin să oprească defrișarea ilegala.
- Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/parcul-ior-distrus-sistematic-400-de-copaci-au-fost-taiati-ilegal-in-ultimele-doua-saptamani-peste-30-incendii-in-ultimii-doi-ani-5100913; https://redactia.ro/distrugere-masiva-in-parcul-ior-mini-padurea-a-fost-rasa-complet-lasand-un-peisaj-dezolant-367601;
2025
09.01.2025 Noul Cod Silvic a fost publicat în monitorul oficial și a intrat în vigoare. Cu toate acestea, defrișările ilegale din zona retrocedata continua nestingherite și de fata cu poitisti.
28.01.2025 Moştenitorii zonei retrocedate rămân anonimi, desi au trecut mai mult de 6 luni de la decesul propretarii.
3.10.2025 Petre Băjenaru este dezvaluit ca fiind moștenitorul Mariei Cocoru
aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure 